Restaurantul "Hanul Dacilor", Iulius Mall
Localul este dispus pe o suprafaţă de 750mp situat în incinta complexului Iulius Mall fiind cea mai mare unitate de profil din complex. Este dispus astfel: o cafenea la parter (zona Kidsland) cu o capacitate de 50 locuri, restaurantul la demisol, cu o capacitate de 180 locuri împărţit în două zone: fumători şi nefumători, iar la exterior pe malul lacului Gheorgheni se află terasa Hanul Dacilor Iulius Mall, cu o capacitate de 180 locuri. Ansamblul are două intrări: una de pe malul lacului şi una din incinta Iulius Mall. Restaurantul dispune de locuri de parcare atât în interior cât şi la exterior. Sistemul "slow food" este promovat de Restaurantul Hanul Dacilor prin prepararea fără: conservanţi, aditivi, coloranţi; fără semipreparate conservate. Bucatele se fac pe loc, numai din produse naturale autohtone, pentru a-şi păstra spiritul şi gustul mâncării tradiţionale româneşti.

Amenajarea, mobilierul şi decorurile din restaurant sunt realizate în cea mai mare parte manual, de diverşi artişti şi meşteşugari autohtoni. Servirea mesei se face de către chelneri îmbrăcaţi în costume tradiţionale, iar bucatele cu specific românesc sunt aşezate pe platouri de lemn şi vase romane. Aprovizionarea se face zilnic, asigurându-se calitatea si prospetimea produselor. Predomină produsele autohtone, respectând cu stricteţe reţetele tradiţionale şi legile siguranţei alimentare. În unitatea noastră este implementat sistemul HACCP, astfel garantându-se siguranţa clienţilor. Vă puteţi bucura de un repertoriu bogat în melodii populare adunate din toate regiunile şi vremurile româneşti. Hanul Dacilor se adresează celor care tânjesc după o masă bună cu preparate româneşti, servită într-un decor ce împrumută motive ale culturii tradiţionale.

Plăcinta romană în Dacia
Mulţi istorici consideră că obiceiurile alimentare ale dacilor le-au învins pe cele ale romanilor cuceritori, mai ales că legiunile n-au transportat în Dacia mesele opulente ale stăpânilor de la Roma, ci simple reţete de campanie. Cu siguranţă însă, în Dacia a pătruns acum plăcinta (lat. "placenta"), chiar dacă romanii o luaseră de la greci. Aluaturile umplute cu tocături diverse, o serie de zemuri, poate asemănătoare cu ciorbele de astăzi deşi ciorbele sunt o influenţă slavă din sud, mult mai târzie. Descoperirile arheologice ne relevă însă apariţia testului (oală de pământ cu capac, un fel de oală de presiune), vas roman, care a permis coacerea şi fierberea, deci diversificarea alimentaţiei. Pâinea, lipie sau coptură, precum şi folosirea uleiului de măsline stors la rece, păstrat în amfore, datează tot din perioada stăpânirii romane.